­čîä Cazare 2023 Deva Hotel Wien**** ­čîŹ Pico Mar Travel (2023)

Municipiul Deva, re╚Öedin╚Ť─â a jude╚Ťului Hunedoara, este situat─â pe malul st├óng al Mure╚Öului, la 187 m altitudine, la poalele mun╚Ťilor Apuseni ╚Öi Poiana Rusc─â.

De╚Öi prima atestare a Devei dateaz─â din 1269, numeroase vestigii, ├«n mare parte conservate la Muzeul Jude╚Ťean Hunedoara, demonstreaz─â c─â localitatea dateaz─â din neolitic, din epoca pietrei ╚Ölefuite (5500-2500 i.e.n.). Numele Deva se consider─â c─â provine din cuvantul dac ÔÇ×davaÔÇŁ ├«nsemn├ónd fort─ârea╚Ť─â sau cetate.

Cele mai vechi urme de locuire ├«n perimetrul ora╚Öului Deva au fost descoperite ├«n zona Dealului Cet─â╚Ťii, ele apar╚Ťin├ónd culturii neolitice Turda╚Ö ÔÇô Vicina (5500 ÔÇô 3500 i.Hr.). Este vorba de unelte de piatr─â ╚Öi vase de lut ars incizate, care apar╚Ťin culturii Co╚Ťofeni.

├Än secolul I i.Hr., ├«n zona Dealului Cet─â╚Ťii exista o a╚Öezare dacic─â fortificat─â, fapt dovedit de descoperirea ├«n zidurile cet─â╚Ťii feudale a unor fragmente de edificiu anterior, de tipul ÔÇ×murus dacicusÔÇŁ (ziduri de piatr─â int─ârite cu trunchiuri de lemn ├«n sistemul unor crest─âturi speciale).

Cucerirea Daciei de c─âtre romani ├«n secolul II d. Hr. marcheaz─â o nou─â etap─â de evolu╚Ťie ├«n istoria zonei. Al─âturi de un punct militar de observa╚Ťie amenajat pe Dealul Cet─â╚Ťii, romanii au construit ├«n zon─â edificii semifortificate denumite ÔÇ×vila rusticaÔÇŁ.

Din secolul XI dinspre C├ómpia Panonic─â ├«ncepe p─âtrunderea treptat─â ├«n lungul V─âii Mure╚Öului, a popula╚Ťiei maghiare. Regiunea intr─â din secolul XIII sub influen╚Ťa Coroanei maghiare, ├«n 1276 fiind organizat comitatul Hunedoara din care f─âcea parte ╚Öi Deva.

In anul 1242 localitatea Deva a fost incendiată de către tătari, care au patruns în lungul Mureșului dinspre est.

La mijlocul secolului XIII se pun bazele cet─â╚Ťii feudale, care este amintit─â pentru prima data ├«n anul 1269 sub numele de ÔÇ×Castrum DevaÔÇŁ cu ocazia redact─ârii unui act de danie comitetului Chyl din Calnic, de c─âtre ducele Transilvaniei ╚śtefan, fiul lui Bela al IV-lea al Ungariei. Tot ├«n aceast─â perioad─â s-a construit o cas─â nobilar─â ca re╚Öedin╚Ť─â pentru voievozii sau stap├ónii cet─â╚Ťii ╚Öi de administra╚Ťie a domeniului Cet─â╚Ťii Deva. Cetatea Devei avea la 1371 ├«n jurisdic╚Ťie patru districte rom├óne╚Öti care erau conduse de cneji ╚Öi nobili.

La inceputul secolului XIV Deva era un t├órg redus ca suprafa╚Ť─â ├«n care locuiau nobilimea, comandan╚Ťii militari, preo╚Ťii catolici ╚Öi c├ó╚Ťiva me╚Öte╚Öugari. T├órgul cuprindea o pia╚Ť─â de alimente, un t├órg de animale, iar la poalele cet─â╚Ťii o sta╚Ťie de po╚Ötalioane ╚Öi un mare birt.

In anul 1453, Iancu de Hunedoara prime╚Öte o danie, din partea regelui Ladislau I, Cetatea Devei, fapt care va conduce la o dezvoltare deosebit─â a localit─â╚Ťii. Via╚Ťa grea a ╚Ť─âranilor din satele zonei a continuat ├«ns─â, ├«n 1514 ╚Öi 1524 izbucnind r─âscoale. Dup─â ├«nfr├óngerea armatelor ungare la Mohacs ├«n 1526, de c─âtre turci, ├«n absen╚Ťa unui rege pe tronul Ungariei, Cetatea Devei a fost disputat─â ├«ntre nobilii Ferdinand de Habsburg ╚Öi Ioan de Zapolya.

Anul 1550 marcheaz─â o prim─â descriere a t├órgului Deva, dupa o lupt─â dat─â de Ioan Torok, castelan de Hunedoara, ├«mpotriva turcilor, men╚Ťion├óndu-se existen╚Ťa unor bariere care constituiau un sistem de ap─ârare.

├Än secolul XVI, n─âv─âlirea repetat─â ├«n zon─â a turcilor provoac─â o dec─âdere a localit─â╚Ťii, Deva fiind devastat─â ├«n timpul atacurilor din 1550, 1552 ╚Öi 1557. N─âv─âlirea turcilor din 1557 a condus la cucerirea Devei, pe care conduc─âtorul turcilor, Soliman cel Mare a d─âruit-o reginei Isabella a Ungariei, care recunoscuse ├«n 1541 suveranitatea Por╚Ťii.

Cetatea Devei a fost utilizat─â frecvent ╚Öi ca ├«nchisoare, aici fiind ├«ntemni╚Ťa╚Ťi pretenden╚Ťi la tronul Transilvaniei, nobili c─âzuti ├«n dizgra╚Ťie ╚Öi iobagi. La mijlocul secolului XVI pe drumul Po╚Ötei s-a construit ├«n pia╚Ťa Devei un han numit ÔÇ×Hanul cel MareÔÇŁ.

In 1581 ora╚Öul, sub st─âp├ónirea lui Francisc Gesthy ├«╚Öi pierde privilegiile c├ó╚Ötigate anterior, popula╚Ťia fiind ├«nrobit─â. Dieta Transilvaniei, reunit─â in 1607, a hot─âr├ót ca Cetatea Devei s─â nu mai fie cadata ca proprietate particular─â ci s─â r─âm├ón─â ├«n st─âp├ónirea principilor transilv─âneni.

Un document emis in 1618 reliefeaz─â stema ora╚Öului care avea ├«n partea de jos un bra╚Ť ╚Ťin├ónd ├«n m├ón─â un crin, iar ├«n partea de sus o stea cu cinci col╚Ťuri ╚Öi o semilun─â. ├Än anul 1630, domeniul Deva a trecut ├«n proprietatea lui ╚śtefan Bethlen ╚Öi a so╚Ťiei sale Maria Szechy. ├Än anul 1687, Cetatea Devei este ocupat─â de trupele austriece, conduse de generalul Caraffa Antonio care reinstaureaz─â regimul habsburgic. Domeniul ╚Öi Cetatea Devei au fost donate ├«n 1731 de Imparatul Carol al VI-lea, ducelui Iuliu Visconti. Acesta le-a v├óndut apoi, ├«n 1743, contelui Haller cu suma de 60.000 de galbeni.

├Än secolul XVIII Deva a fost b├óntuit─â de mai multe epidemii, fiind cunoscute ciuma din 1711 ÔÇô 1719, apoi cea din 1738 ÔÇô 1740, c├ónd au murit 30 de persoane ╚Öi ciuma din 1770 ÔÇô 1771. Pe l├óng─â aceste molime, un puternic incendiu a distrus in 1756 o mare parte a ora╚Öului, iar in 1780 n─âvala l─âcustelor a nimicit recolta.

├Än timpul revolu╚Ťiei din 1848 ÔÇô 1849 ├«n perimetrul Devei au avut loc confrunt─âri ├«ntre armatele revolu╚Ťionarilor ╚Öi cele imperiale. Dup─â retragerea armatei imperiale condus─â de Puchner ├«n lupta de la Simeria, la 9 februarie 1849, revolu╚Ťionarii condu╚Öi de generalul Bem au asediat Cetatea Devei ├«n care sta╚Ťiona o garda austriac─â. Victoriile anterioare ob╚Ťinute i-au determinat pe austrieci s─â mineze zidurile cet─â╚Ťii.

Dupa dou─â luni de asediu, garnizoana cet─â╚Ťii a capitulat. La 13 august 1849 ├«ns─â, ├«n urma exploziei depozitului de muni╚Ťie, zidurile Cet─â╚Ťii Devei au fost aruncate ├«n aer, transform├ónd vechea cetate ├«ntr-o ruin─â.

La c├óteva zile dup─â distrugerea cet─â╚Ťii, trupele revolu╚Ťionare din Deva au fost ├«nfr├ónte, aceea╚Öi soart─â av├ónd-o ├«ntreaga revolu╚Ťie din Transilvania.

P├ón─â ├«n 1848 la conducerea t├órgului st─âteau c─âpitanul ora╚Öului, locotenentul ╚Öi jura╚Ťii. ├Än timpul revolu╚Ťiei din 1848 Deva a fost proclamat─â ora╚Ö cu consiliu ales, av├ónd autonomie ├«n conducere. Regimul absolutist din perioada 1848 ÔÇô 1860 a introdus ├«ns─â primari numi╚Ťi, localitatea fiind pus─â sub puterea prefecturii. Aceast─â form─â a r─âmas neschimbat─â ╚Öi sub regimul liberal din anii 1860 ÔÇô 1866. Din 1886 Deva redevine ora╚Ö cu consiliu ales.

Anul 1854 a marcat introducerea telegrafului în oraș și primul spital civil, iar 1868 intrarea în gară a primului tren.

In anul 1866 a fost construit─â o nou─â prim─ârie pe un loc achizitionat de la Domeniul Fiscal, ├«n schimbul caselor care formau temni╚Ťa din cartierul Greci. Dupa 15 ani, ├«n 1901, cl─âdirea Prim─âriei a fost demolat─â, ├«n─âl╚Ť├óndu-se pe acela╚Öi loc sediul actual. Sf├órsitul secolului XIX ╚Öi ├«nceputul secolului XX au marcat pe fondul dezvolt─ârii capitalismului ├«n zon─â, o nou─â etap─â de prosperitate, Deva reprezent├ónd re╚Öedin╚Ťa pentru mul╚Ťi capitalisti care au investit fonduri ├«n zonele Hunedoara, C─âlan ╚Öi Mun╚Ťii Apuseni.

In 1895 ajunge la Deva prima bicicletă, în 1894 prima linie telefonică, în 1901 primul automobil, în 1905 curentul electric și cinematograful, în 1908 primul telefon public.

Sursa: Site-ul Primariei Deva

Judetul Hunedoara este situat ├«n partea central-vestic─â a Rom├óniei ┼či este intersectat de paralela 46 grade latitudine sudic─â ┼či meridianul 23 grade longitudine estic─â.

Se ├«nvecineaz─â cu jude┼úele: Arad, Alba, V├ólcea, Gorj, Cara┼č-Severin si Timi┼č.

Clima: temperat continental─â, umed─â ┼či r─âcoroas─â, influen┼úat─â de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variaz─â ├«ntre -2┬░C la munte ┼či 10┬░C ├«n Lunca Mure┼čului, iar media precipita┼úiilor se ├«ncadreaz─â ├«n intervalul 540-600 mm/mp.

Relieful jude┼úului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafa┼úa jude┼úului), fiind reprezentat prin unit─â┼úi ale Carpa┼úilor Meridionali, care dep─â┼česc frecvent 2.000 m altitudine (Mun┼úii ┼×ureanu cu v├órful ┼×ureanu ÔÇô 2.059 m, Par├óng cu v├órful Par├óngul Mare ÔÇô 2.519 m, punctul cel mai ├«nalt al jude┼úului, Retezat cu v├órful Peleaga ÔÇô 2.509 m, V├«lcan, Godeanu, ┼óarcu) ┼či ale Carpa┼úilor Occidentali (Mun┼úii Poiana Rusc─âi, Mun┼úii Metaliferi, Mun┼úii Bihor, ale c─âror ├«n─âl┼úimi dep─â┼česc rareori 1.400 m ÔÇô v├órful G─âina ├«n Mun┼úii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).

Depresiunile intramontane (Depresiunea Petro┼čani, Depresiunea Ha┼úegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Or─â┼čtiei, Defileul Mure┼čului ├«ntre Deva ┼či Zam, Depresiunea Brad) formeaz─â treapta de relief cea mai joas─â din jude┼ú.

Re┼úeaua hidrografic─â: Teritoriul jude┼úului este str─âb─âtut de urm─âtoarele r├óuri: Mure┼čul cu afluen┼úii s─âi Streiul ┼či Cerna, ├«n partea de sud a jude┼úului ÔÇô Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest ┼či Cri┼čul Alb care str─âbate partea nordic─â a jude┼úului.

Comunica┼úii/transport: Jude┼úul Hunedoara este str─âb─âtut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 ÔÇô DN7 ┼či calea ferat─â) care face leg─âtura ├«ntre vestul Rom├óniei ┼či Bucure┼čti. La Simeria (l├óng─â Deva-re┼čedin┼úa jude┼úului) exist─â cel mai important nod de cale ferat─â din zon─â.

Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km: drumuri naţionale 383 km, drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România).

Cele mai apropiate aeroporturi interna┼úionale sunt Timi┼čoara (150 km) ┼či Sibiu (120 km).

Castelul Corvinilor este considerat unul dintre cele mai frumoase ╚Öi bine p─âstrate castele din Europa, un ÔÇ×martorÔÇŁ ├«nc─â ├«n via╚Ť─â al arhitecturii gotice. ├Äntre zidurile sale se p─âstreaz─â amintirea lui Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei ╚Öi a str─âlucitorului s─âu fiu, regele Matia Corvin al Ungariei.

Arhitectura impun─âtoare a castelului, Sala Dietei, Sala Cavalerilor, logiile, galeriile cu arcuri, celebra f├ónt├ón─â, turnurile ╚Öi bastioanele ce se ridic─â seme╚Ťe sunt, fiecare ├«n parte, puncte de interes pentru vizitatorii de toate v├órstele care s-au hot─âr├ót s─â treac─â maiestuosul pod spre intrarea castelului.

Castelul ofer─â o ambian╚Ť─â propice organiz─ârii de concerte de muzic─â renascentist─â, clasic─â, preclasic─â ╚Öi de oper─â, gra╚Ťie acusticii excep╚Ťionale a ├«nc─âperilor care ├«╚Ťi induc o cald─â ╚Öi prietenoas─â senza╚Ťie de via╚Ť─â medieval─â. Castelul Corvinilor domin─â prin maiestuozitate ╚Öi prestan╚Ť─â peisajul citadin al Hunedoarei ╚Öi imprim─â acestui ora╚Ö o personalitate unic─â, tot mai apreciat─â de vizitatorii rom├óni ╚Öi str─âini.

Cetatea Devei, considerat─â una dintre cele mai importante fortifica┼úii medievale din Transilvania, a avut o istorie zbuciumat─â, palpitant─â: a fost st─âp├ónit─â de voievozi, de principi, de con╚Ťi ┼či de ducese, a fost dat─â ├«n dar, v├óndut─â ╚Öi, ├«n final, distrus─â ├«n mare parte de o explozie provocat─â de c─âtre un neatent soldat austriac.

Fort─ârea╚Ťa este a╚Öezat─â pe un con vulcanic cu o ├«n─âl╚Ťime de peste 180 de metri. Primul document scris, care atest─â existen╚Ťa unei cet─â╚Ťi, dateaz─â din anul 1269, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi, chiar din neolitic ╚Öi de pe vremea dacilor, dup─â cum o dovedesc blocurile de piatr─â cu t─âieturi caracteristice ├«n form─â de coad─â de r├óndunic─â, ├«ncastrate ├«n ziduri. Cetatea a fost martorul multor momente fr─âm├óntate din istoria Transilvaniei: pe aici au trecut trupe otomane, trupele principelui Rakoczi, r─âscula╚Ťii condu╚Öi de Horea, Clo╚Öca ╚Öi Cri╚Öan, trupele care s-au ├«nfruntat la 1848 ╚Öi, cu siguran╚Ť─â, lista este mai lung─â.

Ast─âzi, cetatea a fost reabilitat─â ╚Öi pus─â ├«n valoare, astfel c─â afluxul de turi╚Öti este din ce ├«n ce mai mare. Odat─â ajun╚Öi ├«n v├órful cet─â╚Ťii, efortul turi╚Ötilor va fi generos r─âspl─âtit prin panorama impresionant─â care se deschide spre toat─â Valea Mure╚Öului, dinspre Ilia p├ón─â departe spre Or─â╚Ötie, av├ónd ├«n fundal colinele ├«nalte ale Mun╚Ťilor Apuseni. Cetatea dispune de o telecabin─â, care este ╚Öi ea ├«n sine un obiectiv, fiind primul ascensor pe plan ├«nclinat din Rom├ónia, iar lungimea traseului este de 278 m.

Cet─â╚Ťile dacice din Mun╚Ťii Or─â╚Ötiei au fost incluse ├«n lista patrimoniului mondial UNESCO. Unul dintre argumentele acestei includeri a fost c─â ele reprezint─â o capodoper─â a geniului uman creator. ├Än cadrul acestui sistem fortificat, Sarmizegetusa Regia este, f─âr─â ├«ndoial─â, punctul culminant.

Capitala Regatului Dac, acum un loc intens vizitat, se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â de aproximativ 4,5 km p─âtra╚Ťi ╚Öi este format─â din trei p─âr╚Ťi principale: fortifica╚Ťia, zona sacr─â ╚Öi a╚Öezarea civil─â. Pornind de la platoul superior al cet─â╚Ťii (cota 1100 m), dacii au amenajat peste 260 de terase, ele fiind sus╚Ťinute de ziduri masive din blocuri de calcar fasonate, folosind tehnologia murus dacicus.

Fortifica╚Ťia vizibil─â ast─âzi a fost, probabil, ridicat─â de c─âtre romani, care au ref─âcut ╚Öi extins cetatea dacic─â, cea original─â fiind distrus─â ├«n totalitate. Un drum pavat cu dale de calcar ducea ├«n zona sacr─â, str─âb─âtut─â de un canal din aceea╚Öi roc─â, unde au func╚Ťionat ├«n Antichitate ╚Öapte temple ╚Öi un altar circular din andezit. De remarcat c─â toate sunt grupate pe trei terase antropogene sus╚Ťinute de ziduri masive.

În prezent, din templele de acum 2.000 de ani sunt vizibile pe teren plintele circulare pe care se sprijineau coloanele din lemn sau piatră și pilaștrii din calcar sau andezit, care aveau rolul de a marca perimetrul.

Vizitatorii sitului pot alege unul dintre cele dou─â trasee de vizitare, amenajate recent de administra╚Ťia locului, care str─âbat o p─âdure b─âtr├ón─â de fag, ce d─â zonei un farmec aparte. Pe tot parcursul traseelor te po╚Ťi informa despre capitala Daciei, citind panourile montate sau ascult├ónd explica╚Ťiile audioghidurilor disponibile. Lini╚Ötea ╚Öi magia acestui loc te transpun ├«ntr-o atmosfer─â mirific─â, unic─â ├«n felul ei, iar energia pozitiv─â te face s─â ui╚Ťi cu totul de stresul ╚Öi agita╚Ťia cotidian─â.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, ora┼čul fondat de ├«mp─âratul Traian dispunea ┼či de un territorium, o zon─â cuprins─â ├«ntre Mun╚Ťii Apuseni ╚Öi Dun─âre. Aceast─â uria┼č─â ├«ntindere de p─âm├ónt semnifica faptul c─â metropola ┼či oamenii s─âi de afaceri de┼úineau ┼či controlau comer┼úul de la Dun─âre, agricultura din fertila vale a Mure┼čului ┼či profiturile minelor de aur din Mun┼úii Apuseni.

Localitatea Sarmizegetusa de ast─âzi este a┼čezat─â ├«n partea de vest a Depresiunii Ha┼úegului, la aproximativ 10 km de trec─âtoarea Por┼úilor de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae, celebrul loc al ├«nfrunt─ârilor dintre daci ╚Öi romani) ┼či la 17 km de ora┼čul Ha┼úeg. Este ├«nvecinat─â cu Mun┼úii ┼óarcului la sud ╚Öi cu Mun┼úii Poiana Rusc─â la nord. Accesul ├«n sit se face direct din ╚Öoseaua ce str─âbate Depresiunea Ha╚Ťegului ├«nspre Caransebe╚Ö, imediat dup─â intrarea ├«n comuna Sarmizegetusa.

Cetatea M─âl─âie╚Öti a fost ridicat─â de cnejii din S─âla╚Öu de Sus la sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea. A fost o fortifica╚Ťie de ap─ârare ├«mpotriva familiilor rivale din zon─â ╚Öi putea ╚Ťine piept unor atacuri mai u╚Öoare. A fost construit─â de c─âtre familia S─âr─âcin, nobili care st─âp├óneau domeniile din zona S─âla╚Öului de Sus. La ├«nceput a fost ridicat─â ca un turn-locuin╚Ť─â pe patru niveluri, apoi i s-au ad─âugat, undeva ├«n secolul al XV-lea, ╚Öi ziduri de ap─ârare ├«n form─â eliptic─â.

O nou─â modificare este datat─â ├«n a doua parte a secolului al XVI-lea, c├ónd a fost ini╚Ťiat─â ridicarea a patru bastioane ├«n form─â poligonal─â neregulat─â, precum ╚Öi supra├«n─âl╚Ťarea turnului ╚Öi a zidurilor ovale. Ulterior, a rezultat un adev─ârat palat, ├«n zidurile acestuia fiind utilizate ╚Öi elemente arhitectonice din perioada roman─â. De-a lungul timpului, acestea s-au distrus, astfel c─â a r─âmas ├«n picioare p├ón─â ast─âzi doar turnul-donjon.

Cetatea apare în documentele vremii doar în anul 1613 când, în urma decesului ultimului moștenitor pe linie masculină al familiei Sărăcin, este donată altor nobili de către principele Gabriel Bethlen.

La cetate se poate ajunge vir├ónd dreapta din DN 66 ├«n localitatea Ohaba de sub Piatr─â, c─âtre Retezat. Dup─â ce str─âbatem localit─â╚Ťile S─âla╚Öu de Jos ╚Öi apoi S─âla╚Öu de Sus, ajungem ├«n satul ce poart─â numele cet─â╚Ťii. Panotajul c─âtre cetate ne face s─â vir─âm la st├ónga, pe o str─âdu╚Ť─â, printre casele zvelte, de munte, iar dup─â aproape un kilometru ╚Öi jum─âtate ajungem ├«n parcarea amenajat─â l├óng─â turnul cetate. Amplasamentul colinar al cet─â╚Ťii face dintre aceasta s─â par─â un protector al ├«ntregii comunit─â╚Ťi. Telescopul instalat recent ├«n turnul cet─â╚Ťii transform─â vechea a╚Öezare ├«ntr-un veritabil observator astronomic.

Thermae ÔÇ×GermisaraÔÇŁ sau b─âile termale romane din Sta╚Ťiunea Geoagiu-B─âi se p─âstreaz─â aproape ├«n aceea╚Öi form─â ca ╚Öi ├«n Antichitate, fiind construite ├«ntr-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m, chiar ├«n centrul sta╚Ťiunii. B─âile au func╚Ťionat ├«n dou─â faze (Germisara ╚Öi ulterior Termele Dodonei). ├Än anul 1935, la s─âparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezent├óndu-i pe Esculap (Aesculap) ╚Öi Egeea (Hygeea), care stau m─ârturie vie╚Ťii intense din acele timpuri, iar printre multele artefacte (╚Öapte pl─âcu╚Ťe votive din aur) ╚Öi obiecte de uz cotidian din acea epoc─â s-au mai g─âsit ╚Öi dovezi care atestau prezen╚Ťa unui templu dedicat Nymphaelor, precum ╚Öi depuneri de altare, statui, monede ╚Öi obiecte din metal pre╚Ťios.

Antica ÔÇ×GermisaraÔÇŁ este cunoscut─â, mai ales, datorit─â apelor termale utilizate, probabil, ├«nc─â din epoca dacic─â. B─âile romane sunt identificate ├«n punctul ÔÇ×D├ómbul romanilorÔÇŁ. Din ├«ntregul complex termal antic, ast─âzi mai pot fi v─âzute bazinele cu banchete pe toate laturile, re╚Ťeaua de canale s─âpate ├«n st├ónc─â prin care se dirija apa, precum ╚Öi urme ale l─âca╚Öelor de cult ├«nchinate divinit─â╚Ťilor care patronau aceste ape curative.

Acest sit se poate vizita la orice or─â din zi, fiind deschis publicului ├«n permanen╚Ť─â. Cu acces din fa╚Ťa intr─ârii ├«n ╚Ötrandul mare, str─âb─ât├ónd o alee asfaltat─â de circa 120 m, pe partea st├óng─â, ├«nt├ólnim poarta de intrare ├«n sit. Bazinele s─âpate direct ├«n st├ónc─â, pe firul vechiului izvor termal, se pot vizita ╚Öi pe deasupra ╚Öi pe interior, printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase.

Descriere despre "Tara "
Romania ....

Top Articles
Latest Posts
Article information

Author: Allyn Kozey

Last Updated: 21/06/2023

Views: 5671

Rating: 4.2 / 5 (63 voted)

Reviews: 94% of readers found this page helpful

Author information

Name: Allyn Kozey

Birthday: 1993-12-21

Address: Suite 454 40343 Larson Union, Port Melia, TX 16164

Phone: +2456904400762

Job: Investor Administrator

Hobby: Sketching, Puzzles, Pet, Mountaineering, Skydiving, Dowsing, Sports

Introduction: My name is Allyn Kozey, I am a outstanding, colorful, adventurous, encouraging, zealous, tender, helpful person who loves writing and wants to share my knowledge and understanding with you.